Prinderea stiloului – Tot ce trebuie să știi despre etapele prinderii instrumentelor de scris, începând cu primele luni de viață

prinderea stiloului

Prinderea stiloului – una dintre problemele care duc la deficiențe majore ale scrisului.

Îți faci griji pentru felul în care copilul prinde stiloul? Află care sunt etapele dezvoltării prinderii instrumentelor de scris, când încep să se dezvolte și de ce felul în care copilul tău o face poate fi diferit.

Ai observant vreodată că își schimbă felul de prindere al instrumentului de scris în timp ce scrie sau colorează? Acest lucru nu este ceva neobișnuit, dar din cauza acestor schimbări, poate deveni neclar pentru el care este varianta corectă și aici va avea nevoie de ajutor.

Părinții mă întreabă mereu:

  1. Chiar contează cum ține copilul meu stiloul/pixul/creionul?
  2. De ce țin copiii stiloul în atât de multe moduri?
  3. Cum ar trebui să țină copilul meu stiloul corect?
  4. Ar trebui să-mi învăț copilul cum să prindă stiloul diferit?

Lucrând în ultimul an cu peste 50 de copii, înțeleg îngrijorarea! Am participat la nenumărate întâlniri vorbind despre modul în care un copil prinde stiloul și despre ce ar trebui făcut pentru a-l ajuta să corecteze.

Voi începe cu a-ți povesti despre etapele naturale de dezvoltare a prinderii instrumentului de scris. Vom lua ca exemplu creionul – acesta fiind folosit de la vârste fragede.

Diferitele stadii de dezvoltare ale prinderii creionului

Înainte de a aborda acest subiect, țin să îți amintesc că fiecare copil se dezvoltă în ritmul său și că vârstele menționate în acest articol sunt unele aproximative.

1. Prinderea palmară supinată

Prinderea palmară este descrisă ca „prinderea cu pumnul” sau „prindere brută” și este exemplificată atunci când copilul ia un creion și îl ține strângând toate degetele în jurul lui. Copilul care folosește această prindere va mișca creionul folosind întregul braț. În general,brațul nu atinge masa și va avea mai puțin control asupra mișcărilor. Această prindere apare în general în jurul vârstei de 12-15 luni și poate fi observată în timp ce mâzgălește.

Deși la început prinderea este brută, palmară, cu puțină precizie, dezvoltarea unei prinderi rafinate progresează destul de repede. Atunci când este așezat în scaunul de masă și i se pune pe tăviță un obiect, copilul, pentru început, printr-o mișcare de “greblare” va duce obiectul în palmă, folosind doar degetele, în deosebi cel mic, inelar și mijlociu. Prinderea progresează, copilul folosind în jurul vârstei de 10 luni degetul mare și arătătorul pentru apucarea obiectelor. În această perioadă degetul mare începe să joace un rol foarte activ, astfel că în jurul vârstei de 10 luni copilul apucă obiectele, ca într-o pensă, folosind buricele degetelor mare și arătător. Tot în jurul vârstei de 10 luni începe folosirea degetului arătător pentru a-l băga în nas, ochi, urechi, pentru a apăsa pe obiecte, a arăta sau mânca. Folosirea degetului arătător va domina activitățile motrice fine până în jurul vârstei de 15 luni.  Creionul în apucă în jurul vârstei de 11 luni, cu toată palma, cu pumnul strâns, iar până la 3 ani își rafinează abilitatea de prindere a obiectelor de scris, astfel încât în jurul acestei vârste apucă creionul în pensă, cu 3 degete (ține creionul cu degetul mare și arătător și îl sprijină pe mijlociu formând un tripod). Prinderea este statică, în sensul că degetele nu se mișcă, mișcarea creionului este efectuată din articulația pumnului, iar de cele mai multe ori antebrațul nu este sprijinit pe suprafața de lucru, astfel copilul nu reușește să deseneze în contur.

***Termenul ”supinat” vine de la mușchiul supinator. Mișcarea de supinație este aceea în care palma este orientată în sus.

2. Prinderea pronată (digital pronate grasp)

„Prinderea pronată” apare atunci când copilul  începe să țină creionul cu degetele. Degetul mare va fi aproape de hârtie, iar degetul mic va fi în partea de sus a creionului. Copilul care folosește această prindere, în general, își ține brațul sus și îl sprijină pe cot.  Această prindere apare de obicei în jurul vârstei de 2-3 ani, când copilul începe să traseze linii și forme neregulate.

***Termenul ”pronat” vine de la mușchiul pronator. Mișcarea de pronație este aceea în care palma este orientată în jos.

3. Prinderea statică ”tripod” și prinderea statică”tetrapod”

Până acum ceva timp, prinderea tripod era considerată singura modalitate „corectă”. Aceasta permite mișcarea ușoară a degetelor, ceea ce oferă rezistență la scriere și lizibilitate. O prindere statică stil tripod este atunci când copilul ține creionul între degetul mare și arătător și sprijină creionul pe degetul mijlociu. Voi povesti mai mult despre asta în următorul articol de pe blog.

O prindere ”tetrapod” apare atunci când degetul mare, arătător și mijlociu țin creionul, în timp ce creionul se sprijină pe degetul inelar. Ambele poziții sunt considerate prinderi statice atunci când copilul tău mișcă creionul, mișcându-și brațul sau antebrațul, mai mult decât degetele. Copiii cu o prindere tripod static sau prindere ”tetrapod” își sprijină degetele folosind încheietura mâinii sau antebrațul. Aceste forme de prindere încep să se dezvolte între 3 și 4 ani.

4. Prinderea dinamică tripod

O prindere dinamică tripod este atunci când copilul nu numai că poate ține creionul între degetul mare și degetul arătător, în timp ce acesta se sprijină pe degetul mijlociu, dar poate mișca creionul folosind mișcări ale degetelor și nu mișcări ale încheieturii mâinii sau antebrațului. Copiii care folosesc o prindere dinamică tripod sau o prindere dinamică tetrapod, își sprijină mișcările degetelor lasându-se pe partea laterală a mâinii. La început, mișcările degetelor vor părea sacadate; cu toate acestea, pe măsură ce își dezvoltă abilitățile, mișcările degetelor lor vor deveni mai fine. Copiii încep exploreze tripodul dinamic și prinderile tetrapod dinamice în jurul vârstei de 4 – 5 ani, dar am văzut cazuri în care începe să se dezvolte și după 6 ani.

Ce se întâmplă dacă prinderea creionului copilului meu arată diferit față de ce am citit anterior?

Cele 4 etape de dezvoltare a prinderii creionului prezentate sunt modelul ideal. Cu toate acestea, există o mulțime de modele diferite de apucare a creionului folosite printre copii și adulți.

În experiența avută cu școlarii care îmi sunt cursanți, am avut ocazia să descopăr tot felul de prinderi. În aceste situații, prinderea creionului trebuie identificată ca funcțională sau ineficientă.

Semnele unei prinderi ineficiente:

  1. Dificultate în a ține pasul cu ritmul scrisului din cauza oboselii mâinii
  2. Durere de mână
  3. Scăderea lizibilității

Cele mai ineficiente prinderi de creion sunt rezultatul unor probleme de stabilitate. Copiii fiind foarte creativi, își găsesc stabilitatea în alte moduri, precum

  • Înfășurându-și degetele în jurul creionului
  • Țindând degetele foarte rigide
  • Apăsând foarte tare pe creion
  • Sprijinindu-se prea mult pe cot sau antebraț și folosind o presiune foarte ușoară pe creion

În mod ideal, prinderea creionului ar trebui să fie lucrată pe tot parcursul grădiniței. Corectarea prinderii creionului unui copil devine foarte dificilă pe măsură ce crește, din cauza faptului că, odată cu vârsta, cresc și cerințele școlare privind ritmul mai rapid de scriere, la care se adaugă mișcările musculare învățate.

Activitatea motorie fină- competenţe pe nivele de vârste:

  • 0-3 luni – Explorează un obiect;
  • 3-6 luni – Încearcă să ajungă la obiecte, pune lucrurile în gură;
  • 6-12 luni – Încearcă să ţină alimente, foloseşte mâna şi degetele pentru a juca jocuri;
  • 1-1,5 ani – Mâzgăleşte pe hârtie, încearcă să arunce şi să prindă mingea;
  • 1,5-2 ani – Desenează linii cu creionul, foloseşte lingura când mănâncă cu puţin ajutor;
  • 2-3 ani – Se spală pe dinţi şi se încheie la nasturi cu ajutor, copiază un cerc, înșiră mărgele, taie cu foarfeca;
  • 3-5 ani – Construieşte folosind cuburi, folosește creionul să deseneze, răsfoieşte paginile unei cărţi, copiază un pătrat, își scrie numele, scrie litere;
  • 5-7 ani – Deseneză diverse figuri foarte uşor, se piaptană, perie fără sprijin, decupează forme foarte clar, își scrie numele, scrie cifrele;

Când un copil mai mare începe să prezinte efecte negative ale unei prinderi ineficiente a creionului, îl putem ajuta să își corecteze aceste deprinderi. Pe instagram urmează o serie de postări cu sfaturi de activități pe care le poți face acasă.

Dacă ai un copil încă mic, joacă-te mult cu el și fă ca aceste activități să fie unele care să îl ajute pe viață. Tot pe instagram voi posta idei de jocuri educative, care îi vor dezvolta musculature mâinii și implicit îl vor pregăti pentru a dobândi abilități motorii.

Dacă ești părintele unui școlar, sunt aici și te pot ajuta prin cursurile individuale de corectare a scrisului de mână despre care poți citi mai multe aici.

Spor la scris! Împreună ducem scrisul de mână mai departe!
BIBLIOGRAFIE:
  • Albu, A.; Albu, C. (1999) „Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare”, Iaşi, Editura Spiru Haret;
  • Ioan Dorin Radu/Gheorghe Ulici Evaluarea și educarea psihomotricitătii Ed. Fundatiei Humanitas /Bucuresti 2003
  • J.DE Ajuriaguerra-Scrisul copilului volumul 1 Editura Didactică și pedagogică București 1980
  • J.DE Ajuriaguerra-Scrisul copilului volumul 2 Editura Didactică și pedagogică București 1980
  • http://copilechilibrat.ro/2018/07/31/de-la-reflexul-de-prindere-la-prinderea-corecta-instrumentelor-de-scris-dezvoltarea-abilitatilor-motorii-fine-abilitatilor-mainilor/
  • https://www.logopezi.ro/articole/scrisul-copilului-normal-si-patologic